print
Prea puțini oameni din Moldova cunosc limbajul semnelor
17.12.2018
253 Accesări

Persoanele cu dizabilități de auz din Republica Moldova se confruntă cu grave bariere de comunicare pe motiv că prea puțini dintre ei cunosc limbajul mimico-gestual. Natalia Babici, prim-vicepreședinte al Asociației Surzilor din Moldova, spune că în țară există doar 17 interpreți de limbaj mimico-gestual autorizați de către Ministerul Justiției, patru dintre aceștia sunt la Chișinău, trei la Bălți, câte unul la Cahul și Cimișlia. Ceilalți opt specialiști sunt angajați în școlile speciale pentru persoanele cu dizabilități de auz. Astfel, la un interpret de limbaj mimico-gestual revin150 de persoane cu dizabilități de auz. Proporția recomandată este de cel puțin doi interpreți la 50 de persoane cu deficiențe de auz.

În anul 2018, Asociația Surzilor din Moldova, în parteneriat cu Alianța Infonet, a lansat mai multe cărți și ghiduri menite să ajute persoanele cu deficiențe de auz să cunoască limbajul mimico-gestual, dar și alte persoane: profesori, părinți ai copiilor cu deficiență de auz, angajatori, precum și toți oamenii care doresc să învețe limbajul mimico-gestual. Actualmente se lucrează la un studiu, care va fi lansat în curând: „Bariere și oportunități de angajarea în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilități de auz din Republica Moldova”.

„Prin aceste cărți ne-am propus să oferim un  suport în primul rând pentru cadrele didactice din școlile generale, care de cele mai multe ori nu știu cum să comunice cu acești copii. Profesorii nu cunosc limbajul semnelor și nu știu cum să le explice acestor copii materia predată. O persoană cu deficiență de auz poate învăța scrisul şi cititul doar dacă cel care-l învață știe să-i explice în limbajul semnelor sensul fiecărui cuvânt”, a remarcat prim-vicepreședinte al Asociației Surzilor din Moldova.

Potrivit Nataliei Babici, pentru a mări numărul de specialiști care cunosc limbajul mimico-gestual este necesară reanimarea programului care a funcționat la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, unde timp de doi ani, în cadrul cursurilor de masterat, studenții învățau limbajul mimico-gestual.

Obiectivele Asociației Surzilor pentru anul viitor vizează proiecte de incluziune educațională a copiilor cu dizabilități de auz, precum și asigurarea accesului mai larg în universități. Deocamdată studiile superioare rămân un vis nerealizat pentru majoritatea oamenilor cu deficiențe de auz din Republica Moldova. În ultimii trei ani, doar trei tineri au reușit să absolve o universitate. O altă prioritate este accesul la informație și facilitarea comunicării, pregătirea a cât mai mulți interpreți de limbaj mimico-gestual. Un alt obiectiv al Asociației Surzilor reprezintă susținerea persoanelor cu dizabilități de auz în găsirea unui loc de muncă.

Ion Ciobanu, IPN

Copyright © 2019 Toate drepturile rezervate